Una dintre cele mai cunoscute si atractive zone de interes turistic este aceea a Tarii Oasului, in care peisajul montan inconjoara si strajuieste vasta arie depresionara.  Farmecul Tarii Oasului il constituie originalitatea si unicitatea portului popular, a cantecului  si a dansului osenesc, a datinilor si obiceiurilor stramosesti, a arhitecturii populare laice si religioase, a indeletnicirilor traditionale mestesugaresti.

Daca vrei sa ajungi sa o cunosti, trebuie sa pleci la drum pregatit ca pentru o intalnire cu cineva foarte apropiat; sa ai sufletul deschis si sa primesti cu sinceritate ceea ce cu siguranta ti se va oferi.Vei descoperi viata, asa cum decurge ea in fiecare zi; vei descoperi oamenii, asa cum se poarta ei dintotdeauna;  vei descoperi natura, de multe ori salbatica in frumusetea ei dar intodeauna unica si pura; si vei intelege, pana la urma, ca toate acestea sunt si coexista intr-un sincretism care le leaga, le impleteste facandu-le inseparabile si cu adevarat unice.

Impresiile sunt puternice pentru oricine si oricand.Iata cum a descris peisajul Gheorghe Focsa
in lucrarea "Tara Oasului - Studiu etnografic, cultura materiala": 

"De cele mai multe ori cand soarele de vara coboara spre asfintit acoperit in rastimpuri de nori cu forme ciudate care luneca alene spre ondularea putin accentuata a colinelor profilate jur imprejur spre orizont, cand noi privim din mijlocul depresiunii, ploaia de pulbere ros-aurie cernuta din rasfrangerea repetata a razelor piezise, se impleteste cu reflexul verdelui intens al codrilor de fag intr-o lumina de vraja senina care ne fura si ne odihneste privirea cu atractia unui incomparabil si incantator tablou de arta ... Atunci pare ca simtim cum se inalta de pe pamant catre cer complexul insusi al vietii in fosnetul frunzelor sub adierea mangaietoare a vantului, in murmurul melodios al undelor stravezii, care, dupa ce au scoborat sglobii pe coastele abrupte ale muntilor s-au potolit pe linia orizontala a depresiunii, intr-o miscare domoala si transparenta. Linistea cuceritoare a peisajului este strabatuta de timbrul grav, cu ecou repetat si prelung al trambitelor din leme de paltin legat sub spirale din scoarta subtire de cires, in clinchetul talangilor si dangatul clopotelor de arama... Atunci sufletul nostru este absorbit in aceasta efuziune si se contopeste cu elementele naturii intelegand mai bine cum pamantul si omul sunt aici de veacuri intr-o legatura profunda, permanenta si indescructibila, ca o trasatura esentiala a existentei insasi. Pamantul din care prin truda zilnica a muncii aspre dar efectuata in cantece si recitari de versuri cu imagini poetice, omul scoate hrana necesara zilelor sale, fiind el insusi infrumusetat de spiritul milenar, creator, al acestui om."


Situat la circa 50 km de municipiul Satu Mare, Negrestiul este una dintre cele mai frumoase zone din Transilvania, care impresioneaza prin traditie, cultura si privelisti pitoresti. Nu poti trece prin zona fara sa fi vizitat Muzeul Tarii Oasului cu ale lui exponate de port popular, ceramica, obiecte de uz casnic, cioplituri in lemn, Casa-muzeu specifica zonei, Colectia de arta populara oseneasca si fotografiile apartinand lui Ionita Andron.
     

Chiar daca centrul micului oras este sarac in parcuri si spatii verzi, imprejurimile lui sunt dintre cele mai frumoase din zona. La numai 8 km de oras si la 60 de km de resedinta de judet, Satu Mare, se gaseste zona turistica Luna Ses, un spatiu deschis de cca 250 ha, la o altitudine medie de 500 m, la baza pantelor nordice ale varfului Pietroasa (1201 m) si a Muntelui Mic (1013 m), de unde turistilor li se dezvaluie un peisaj de exceptie. 

De asemenea, orasul Negresti-Oas este punct de plecare intr-o serie de sate, renumite pentru bogatia portului, arhitecturii populare si a obiceiurilor si traditiilor: Certeze (5 km), Huta-Certeze (9 km), Racsa (16 km), Tur (1 km), Bixad (5 km), Trip (6 km), Tarsolt, Camarzana (20 km), dar si intr-o serie de zone de agrement renumite pe plan local datorita apelor termale si a apelor minerale ( apa minerala Poptileni, Certeze si Bixad).Totodata, in zona exista posibilitati de pescuit si vanatoare, dar si trasee marcate pentru drumetii prin munti. 


                     


Sambra Oilor este renumita manifestare folclorica care se organizeaza pe DN 19 Satu Mare - Sighetul Marmatiei, la 61 km de Satu Mare. Acolo exista un platou si han cu acelasi nume. Cu aceasta ocazie se organizeaza un festival de folclor in care fiecare isi pune in valoare portul si cantecul din zona pe care o reprezinta.
In prima duminica din luna mai sate intregi pornesc spre Dealul Huta unde, de veacuri, in fiecare primavara se aduna osenii pentru a sarbatorii Sambra Oilor, un stravechi obicei al ciobanilor, ce marcheaza plecarea turmelor catre munte. In aceasta zi se poarta cele mai frumoase si mai scumpe costume populare, asemanatoare cu imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian, iar pe umeri se iau cei mai frumosi desagi.
Traditionalul masuris - mulsul oilor la strunga in cofe de lemn este cel mai important. Masurarea se face cu "masura". In functie de cantitatea de lapte obtinuta de fiecare gospodar se fixeaza retributia in produse, taxele si plata ciobanilor. Dupa masuris se ocoleste staulul si se "impusca" deasupra oilor pentru a se alunga piezele rele.

Asezata in sudul Tarii Oasului, pe soseaua ce leaga Satu Mare de Sighet, comuna Vama a fost un important centru de ceramica, unde smaltul asociat cu motive, culori si procedee noi, a aparut de timpuriu, sub influenta ceramicii bizantine. Productia acestei localitati prezinta asemanari cu ceramica romaneasca de tip bizantin lucrata in nordul Moldovei: regasim culorile galben si verde, pe fond deschis, motivul stelar si grafitarea (conturul motivelor realizat prin zgariere).

                         

Categoriile de obiecte lucrate la Vama sunt cele de uz casnic, necesare gospodariei ("hargaul" pentru dus mancare la camp, castroane, oale pentru lapte, oale pentru sarmale etc.) si blide pentru decor ("taiere", "oluri de nanasi"etc.). O data pe an finii trebuiau sa mearga si sa duca "nanasului"lor cate un urcior pe care nasul il atarna la grinda. Dupa numarul ulcioarelor de la grinda unei case se putea cunoaste numarul finilor unui gospodar.
In ornamentica  ceramicii de Vama sunt predominante motivele geometrice (puncte, linii, cercuri, spirale etc.) asociate cu cele vegetale si antropomorfe stilizate.  De obicei, femeile "festesc" (ornamenteaza) vasele, folosind o gama cromatica pe baza de alb, galben, rosu, verde, negru. Olarii din Vama isi transportau marfa in carute cu cai, numai in satele din Oas sau la targul care se tinea la Negresti - Oas. Uneori interveneau negustorii, care cumparau ceramica de la olari si o vindeau la Sighet, Carei, Satu Mare, Zalau. Salaj.

                                               

In Tara Oasului portul ocupa un loc de cinste, distingandu-se prin armonie cromatica si bogatie ornamentala. Portul femeiesc consta din camasa, pindileu (fusta), zadie sau sort si chischineu (batic) este deosebit de vioi, in acord cu modul de a fi si cu gustul rafinat al osencelor. Camasa cu platca se incadreaza, din punct de vedere al croiului, portului popular romanesc de veche traditie. Lucrata din material tesut in gospodarie, ea are o alesatura in jurul gatului (platca) si este colorata viu, cu ornamente geometrice si florale stilizate. Fusta (pindileul), din acelasi material (fir de canepa si bumbac sau numai bumbac, mai recent), are un guler lat in partea superioara si o increteala migalos lucrata, sincronizata ornamental cu camasa, in partea inferioara (foarte larga), ornamentele constand in vergi de cromatica diferita. Zadia are si ea in partea superioara un brau (o incretatura) iar in partea inferioara motive vargate si dantela. Ca element de podoaba sunt folosite zgarzile din margele (care inlocuiesc vechile salbe din monede de argint) si siruri de margele, iar la mireasa gateala capului si cununa. Portul barbatesc este alcatuit din camasa (ornamentata la guler, pe piept si la maneci) cu maneca larga sau stransa in "pumnisor", care se poarta de regula peste izmene (gaci) largi (iarna peste cioareci). In perioadele reci se imbraca uiosul (haina de lana - cusuta in dungi in unele localitati) si guba.




In cele mai multe imprejurari din viata si mai cu seama cu prilejul marilor evenimente existentiale intre care nunta este unul de prim rang, la care participa intreaga comunitate, osanul stie sa se veseleasca.Jocul ( dantul fetelor si roata feciorilor) este cu pasi tropotiti si cu mutatii de accent, cu sincope repetate, incluzand frecvente combinatii de tropote si pinteni (in aer sau la sol) precum si o gama variata de batai din palme.Si peste acestea toate, rasunand ca un strigat al victoriei omului convins ca isi cunoaste rolul sau in lume, tapuritura vine sa inchege, sa rotunjeasca si sa sustina.Se tapureste cu prilejuri diferite: in sarbatori - la nunti, hore si din ce in ce mai des in spectacole; in zilele obisnuite - la muncile campului sau in cele gospodaresti, seara la sezatori si pe ulite, tapuriturile avand in obiectiv, dupa caz: mirele, mireasa, nasii, soacra, fetele, feciorii, gazda etc