Apusenii reprezinta cel mai inalt si mai complex sector de munti din Carpatii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m in zona centrala ,iar in nord si sud nu ating mai mult de 700-1000m.
Cuprind in partea centrala Muntii Bihor (1849m),extinzindu-se la est in Muntele Mare(1826m) si la nord in muntii Vladeasa(1836m).in prelungirea estica a muntilor Bihor se afla muntele Gaina(1467m),iar in nord-est se afla in muntii Gilau.

In sud-est sunt muntii Metaliferi(1018m) si muntii Trascaului ,iar in vest muntii Crisurilor:muntii Zarand(vf.Drocea-836m),muntii Codru-Moma(vf. Plesu-1112m),muntii Padurea Craiului si muntii Plopis(776m).

Datorita pozitiei sale in cadrul tarii ,grupa muntilor Apuseni este strabatuta de o retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele,cat si pe cai ferate.
Perimetrul zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce trec prin Oradea,Alesd,Huedin,Cluj-Napoca,Turda,Alba - Iulia,Sebes,Simeria,Deva,Lipova,Paulis,Arad,Ineu si Tinca.
in cadrul muntilor se desfasoara o " perdea"de rute cu puncte de intersectie in urmatoarele localitati :Lunca,Varfurile, Brad, Campeni.

                              

Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin la Belis,mai in amonte existand numai drumuri forestiere .O alta varianta ar fi calea ferata pana la Cetatile,iar de aici se poate urma acelasi traseu rutier.
Se poate ajunge in muntii Apuseni din Cluj-Napoca,urmandu-se drumurile E 60 sau E 81,pana in Turda,iar de aici fie pe DN 75 la Campeni,cu posibilitatea de a se ajunge pana in Abrud si chiar mai departe ,fie pe calea ferata , urmand acelasi traseu,numai pana in Abrud.
Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba-Iulia urmandu-se traseul DN 74 prin localitatile Zlatna,Abrud si Campeni.
Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii reprezentate de catre drumul 79 A de la Ineu la Barsa spre Halmagiu si Brad sau de catre drumul E 79 care trece prin Oradea ,Beius,Halmagiu si Brad,in paralelul caruia se poate calatori si pe calea ferata intre localitatile Beius si Nucet.

Cele mai mari centre urbane ale Apusenilor sunt Abrud ,Campeni, Zlatna , Brad, Vascau , Nucet si Huedin-orase cu peste 15-20 000 de locuitori ,in care este concentrata cea mai mare parte a populatiei.

Obiective turistice DEOSEBITE:

Formatiuni de stalactite si stalagmite in Pestera UrsilorCascada Rachitele;Cetatile Ponorului;Cetatile Radesei ;Cheile Rametilor ;Cheile Turzii ;Cheile Turului  /Turenilor ;Lacul Fantanele; Lacul Tarnita ;Pestera Meziad ;Pestera Scarisoara; Pestera Ursilor ;Pestera Huda lui Papara; Pestera Poarta Zmeilor ;Pestera Vantului; Rezervatia naturala Padis;Tara Motilor. 


                      

Rezervatii geologice:

Dealul cu melci se afla in vestul comunei Vidra ,reprezentand un celebru recif senovian prin intinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate a organismelor.Forma dominanta o reprezinta melcul Acteonella cu speciile Gigantea si Lamavka cenura ,cca 100 000 mii de exemplare acumulate intr-un spatiu restrans in cretacicul superior.
Detunata goala si Detunata flocoasa(24 ha) consta in prezenta faimoaselor coloane de bazalt,de forma prismatic hexagonala. Aflate in muntii Metaliferi ,aceste varfuri deja modeste ca altitudine reprezinta puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii.
Complexul carstic Scarisoara(200 ha) - accesul in aceasta pestera se face printr-un aven care da intr-un sistem de galerii etajate de 2 500 m lungime si o denivelare de 220 m.

Rezervatii botanice :

Rezervatia naturala de la Scarisoara-Balisoara-zona ocrotita este situata in partea superioara in masivul muntelui Mare unde cresc smocurile de ierbi tepoase ,insotite de plante saxofile.in aceasta subasociatie regionala se remarca argintica ,precum si strugurii ursului sau dupa numele dat de localnici sarbazele.
Rezervatia Capatana-se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si muntele Mare,unde se gasesc cele mai inalte tinoave din tara ,numite de moti "molhasuri".Situata la 1600 m ,rezervatia este formata din muschii Sphagnum si Holitrichum cu mai multe specii de Vaccinum si palcuri de pinus mugho,alge,in varietati de forme noi.
Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.

Rezervatiile forestiere:

Padurea de larice de la Vildom este situata la poalele muntilor Trascau la sud de Aries.Laricele apare in locurile luminate ,in palcuri sau arborete destramate si se intalneste in cadrul etajului fagului.

Rezervatii mixte:

Cheile Turzii(125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura in bara de calcare jurasice ,la jumatatea culmii Petrestilor.Raul Hasdate coboara de la 460 m ,cat are la intrarea in cheiepana la 420 ,la iesire realizand astfel o panta medie de 13 m/km.
Flora din Cheile Turzii cuprinde raritati remarcabile ,nu numai pentru Romania ,ci si pentru Europa.,cum ar fi o planta specifica de usturoi care constituie faima cheii aceasta planta gasindu-se numai in Turkestan.
Zona muntilor Apuseni dispune de o mare varietate de factori naturali de cura care pot fi structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul balnearin:
. ape minerale si termominerale;
. lacuri si namoluri terapeutice;
. plante medicinale;
. factori climatici(aeroterapie si cura de teren)
. curele de aeroionizare;

Atractii legate de prezenta si activitatea oamenilor:

1. Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste meleaguri:cetatile dacice,ruine ale unor cetati milenare,s.a.
2. Monumente istorice,de arhitectura si de arta cu valoare de unicat:bisericile si manastirile cu fresce interioare;bisericile si cetatile taranesti fortificate;monumentele istorice din principalele orase-vechi capitala sau orase medievale.
3. Muzeele si casele memoriale cum ar fi muzeele judetene si orasenesti.
4. Marturiile civilizatiei si culturii populare :elemente de etnografie si folclor,arhitectura si tematica poulara traditionala ,creatia artistica :mestesuguri,artizanat,ceramica,port popular,folclor literar,muzical si etnografic.
5. Satele turistice care prin specificul lor ,originalitatea si valoarea turistica ,cultural-istorica , prin ambianta placuta a cadrului natural si bogatia resurselor naturale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international.
6. Resursele turistice legate de activitatea economica care includ la randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic,hidrocentralele si alte obiective economice.
7. Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele din lemn specifice Tarii Motilor,zonei Buciumului si a mocanimii din muntele Mare si la unele constructii tehnice (piue de apa sau mori) intalnite in mare numar pe vaile din muntii Metaliferi,muntele Mare.Toate casele de pe cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizeaza prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din sindrila si paie.
8. Portul popular ,deosebit de pitoresc ,purtat in mod frecvent ,in special in zona Ocolis -Salciua si in Lupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sarbatorilor.
9. Elemente de arta populara caracterizate prin simplitate ,sobrietate si functionalitate specifice Tarii Motilor;este vorba in special de obiectele executate din lemn (tulnice, fluiere, donite,ciubere), unelte cu decoratii ornamentale,sumane,tesaturi,pieptare ornate cu piele,unelte din metal cu ornamentatii.

                                

Motii reprezinta o straveche populatie a Apusenilor fiind strans legati de locurile lor natale.Terenul agricol,redus ca intindere este  pe versantii vailor sau pe platformele inalte .
Satele motesti sunt rasfirate cum ar fi comuna Arieseni care are casele la o distanta de 60 km patrati una de alta. Motului , obisnuit cu drumul ,nu i se pare un fapt deosebit ca de la el acasa pana in centru trebuie sa mearga aproximativ 3 ore!


Principalele trasee turistice:

Luate in functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt foarte numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:
a) Muntii Bihor:
. Stana de Vale - Pestera Meziad.
Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru. Distanta: 23 km. Timp de mers: 6 ore.
b) Muntii Codru-Moma:
. Dumbravita de Codru - Moneasa.
Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibil atat vara, cat si iarna.
c) Muntii Padurea Craiului:
. Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului. 
Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-intors.
d) Muntii Metaliferi:
. Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului - Cheile Bacaiei - Bozes - Geoagiu Bai.
Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune in evidenta numeroasele forme carstice din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.
e) Muntele Gaina:
. Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si retur.
Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat intre varfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor Metaliferi si Bihor.
f) Muntii Vladeasa:
. Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.
Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni. Distanta este de aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este practicabil tot timpul anului.
g) Muntii Trascau:
. Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda. 
Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde - Cheile Rametilor 3.5 ore; Cheile Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil in sezonul cald.
h) Muntele Plopis (Muntele Ses):
. Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna Tusa.
Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite traversarea masivului de la sud la nord, in apropierea varfului principal.
i) Muntii Meses:
. Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad.
Marcaj: banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.
j) Muntii Zarand:
. Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini - Gurahont.
Marcaj: triunghi galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini. Timp de mers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a Muntilor Zarandului.
k) Muntii Gilau (Muntele Mare): 
. Cabana Muntele Filii - Varful Huzii - Varful Ierii - Cetatea Lita - Plopi - Varful Rasca Mare - Cabana Somesul Rece. 
Timp de mers: 6-7 ore. Marcajul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara Cluj-Napoca. Traseul face legatura intre cabane la o altitudine joasa.
l) Cheile Turzii: 
. Cabana Cheile Turzii - Prin Cheile Turzii - La moara si inapoi. 


Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme turistice deschizandu-si portile in zona bordurii nordice (Belis - Rachitele - Calatele - Sancraiu).