Prin pozitia sa geografica, judetul Gorj este in intregime o zona turistica presarata cu locuri pitoresti, munti impaduriti, pante stancoase, pesteri si minunate monumente ale naturii.

Judetul dispune de o bogata baza materiala in domeniul turismului: statiunile balneare si climaterice Ranca si Sacelu, ca si complexurile turistice Sohodol, Dragoieni, Lainici, Jalesul si 
Tismana.

In judetul Gorj se afla peste 25 de trasee turistice montane pedestre, intre care si doua trasee turistice europene de lung parcurs (E3 si E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier, Cheile Oltetului - Polovragi), cinci zone speologice ce alcatuiesc cel mai mare potential speologic din Romania, o statiune de schi (Ranca), precum si perimetre de vanatoare si pescuit.Muntii Parang (cu vf. Mandra de 2.519 m), ocupa locul al doilea din Carpatii romanesti, dupa Fagaras. Avand in vedere acest aspect, firesc, atractivitatea lor este data de prezenta urmelor lasate de ghetarii cuaternari: circuri, lacuri si vai glaciare, morene, creste. Muntii Valcan au culmi impadurite si varfuri rotunjite, dar si zone atractive pentru cei ce vor sa practice alpinismul.

Defileul Jiului este  unul dintre cele mai spectaculoase defilee din Carpati. Jiul strapunge muntii deschizand o poarta intre Transilvania si Oltenia. Soseaua, o prispa scobita in piatra muntelui, serpuieste indraznet pe marginea Jiului, iar calea ferata trece peste prapastii ametitoare sau patrunde in numeroase tuneluri. 

Cheile Oltetului, avand 2 km lungime, sapate cu rabdare de apa Oltetului care straluceste la cca 15 m sub nivelul soselei. Acest atragator peisaj formeaza si o rezervatie floristica ce merita sa fie vizitata si ocrotita. 

Cheile Sohodolului se desfasoara pe 10 km, in Muntii Valcan, formand o rezervatie complexa. Sunt considerate o adevarata provocare pentru alpinisti, inaltimea peretilor (aproape verticali) ajungand la 200 m. 

Cheile Corcoaia (la 40 km amonte de Baile Herculane), se afla pe cursul superior al Cernei. Au o lungime de 200 m fiind extrem de interesante prin peretii lor verticali, inalti de peste 150 m, si prin multitudinea de forme pe care le cuprind. Formeaza o rezervatie geologica.

 Satul Runcu - Cheile Baltei - Satul Valea Mare 
 Satul Runcu - Dobrita - Suseni - Valea Susitei Seci 
 Satul Runcu (2 km) prin Cheile Sohodolului - Bucium (4 km) 
 Targu-Jiu - Curtisoara - Balesti - Bumbesti-Jiu - Valea Sadului - Lainici 
 Traseu turistic gara Gara Lainici - Varful Sliva 1968 m 
 Traseu turistic Targu Jiu - Lelesti - Arcani - Hobita - Pestisani - Tismana 3

Trebuie neaparat vazute:



                                        


Pestera Muierilor, spendid monument al naturii, este situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judetul Gorj.Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.  

O ramificatie asfaltata de 7 km pornind in stanga soselei ce leaga orasul Targu Jiu de Ramnicu Valcea porneste din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier, asezata la intrarea in cheile raului Galbenul. 

Galeriile rezultate ca urmare a carstificarii calcarelor datorita apei infiltrate din raul Galbenul, de-a lungul liniei de fractura NNV spre SSE insumeaza o lungime de aproximativ 3600 m si sunt dispuse 4 niveluri de carstificare. Sala Minunilor are o bolta ridicata ce ascunde o infinitate de forme, marimi, nuante de precipitare a calcitei. Abundenta si varietatea coloanelor, multitudinea figurilor ciudate finalizate de procesul precipitatiei implica spectatorul intr-o lume ireala. Fascinat de arhitectura ireala din aceasta sala spectatorul se intoarce in Sala Turcului de unde se strecoara prin Poarta, locul unde plafonul coboara din nou la 80 cm deasupra podelei, si ajunge in Sala cu Guano, cu o retea de galerii ce serveste ca loc de refugiu pentru fauna cavernicola. 

Cea mai mare si cea mai interesanta dintre pesterile vaii Oltetului este "Pestera lui Pahomie" de la Polovragi, un vechi meandru subteran al Oltetului, sapat in versantul stang al cheilor la 20 m fata de talveg si la 200 m de la intrarea in chei. Este o pestera lunga de peste 9000 m avand galeria principala in cea mai mare parte orizontala din care se desprind mai multe culoare laterale in parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare. Primul sector incepe de la fosta resurgenta si pana la Culoarul Stalpului si incepe cu doua culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta numit "Culoarul liliecilor". Galeria, electrificata, continua cu inaltimi de 2-8 m si latimi in jur de 10 m. Sunt frecvente prabusirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici, dar destul de impodobite cu calcita. 

Un succint inventar al patrimoniului arhitectural din lemn din zona Gorjului scoate in evidenta peste 120 obiective, din care peste o suta sunt biserici din lemn cu o vechime de peste 200 de ani. 


 

Manastirea Polovragi este asezata intr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor, in vecinatatea cheilor Oltetului, intr-o livada cu pomi fructiferi si castani comestibili, amintind de clima blanda a manastirilor Tismana si Bistrita. 
Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitorita fiind de Radul si Patru, fiii lui Danciul Zamona, mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar.Prima atestare documentara a ei rezulta dintr-un hrisov emis la 6 iulie 1648 de Matei Basarab, prin care voievodul ii confirma satul cu acelasi nume daruit de ctitor. Inchinata Sfantului Mormant de cel de-al doilea ctitor al sau manastirea este rascumparata de domnitorul Constantin Brancoveanu in anul 1693 si facuta metoc al manastirii Hurez. In timpul lui s-a zugravit interiorul, s-a adaugat pridvorul in stil brancovenesc, s-au construit unele chilii si clopotnita, preccum si zidurile de cetate.

Manastirea Tismana a fost intemeiata pe la sfarsitul secolului al XIV-lea de calugarul Nicodim, dupa cum sustine traditia, biserica Tismana s-a ruinat la sfarsitul secolului al XV-lea. In locul ei Radu cel Mare ridica unul din monumentele de seama ale arhitecturii muntenesti de la inceputul secolului al XVI-lea. Pe vremea domniei lui Neagoe Basarab lacasul se bucura de atentia voievodului ce o acopera cu plumb. In 1564, mesterul zugrav Dobromir din Targoviste ii daruia una din cele mai de pret podoabe ala sale. Dintre frescele lui s-au mai pastrat pana azi doar cateva scene si un panou cu portretele a patru domnite. 

De-a lungul timpului, batrana manastire a suferit multe atacuri si pradaciuni. Usile ferecate ale Tismanei au fost duse de turci la cetatea Vidinului, de unde au fost recuperate de romani abia in 1877. 

In 1821, Tudor Vladimirescu a ordonat de la manastirea Tismana strangerea pandurilor. Atribuindu-i-se un rol important de rezistenta, manastirea cade totusi repede in mana turcilor, datorita lipsei de munitii si tradarii unor conducatori. 

In incinta manastirii au fost inchinate multe ore muncii carturaresti, asa incat Tismana a fost unul din primele centre de cultura din Tara Romaneasca. Din bogatul tezaur al acestui lacas, desele jefuiri au lasat putine lucruri. Printre ele se afla si cea mai veche piesa de argintarie cunoscuta in Tara Romaneasca - Cadelnita de la Tismana, datata la sfarsitul secolului al XIV-lea, inceputul secolului al XV-lea (azi la muzeul de arta) si "Tetravanghelul lui Nicodim", cel mai vechi manuscris, datat 1405-1406. 

Alte edificii religioase: Manastirea Lainici (la 35 km de Targu Jiu), schit construit in sec. XV si refacut in sec. XIX, Manastirea Crasna (1636), Ruinele manastirii Visina (sec. XIV-XV), Biserica fortificata Vladeni (1695), Catedrala "Sf. Voievozi" din Targu Jiu (1764).

Vestigiile castrului roman de la Bumbesti-Jiu, construit de cohorta a IV Cypria si de un detasament al Legiunii a V-a Macedonica in vremea imparatului Septimiu Sever (201 d.Hr.). Avea rolul de a pazi drumul roman din apropierea pasului Valcan. Cula Cornoiu de la Curtisoara (la 10 km de Targu Jiu), monument istoric ridicat in 1745, reprezentand o casa fortificata, in scopuri de aparare. Adaposteste un muzeu etnografic, iar in apropiere se afla si un Muzeu in aer liber al arhitecturii populare gorjene.

Gorjul este taramul lui Brancusi.Nascut la Hobita, marele sculptor a ramas prezent pentru eternitate in memoria acestor locuri.In estul orasului Targu Jiu se afla: 
Coloana fara sfarsit (Infinita) ,care sugereaza legatura spirituala a omului cu infinitul; este o repetare a stalpilor de pridvor; Masa festiva, cu 6 scaune. 
In Gradina Publica sunt amplasate: Aleea scaunelor, 30 scaune de piatra;Masa tacerii, cu 12 scaune; Poarta sarutului. Aceste monumente au fost create in cinstea celor care si-au jertfit viata in primul razboi mondial. 

Cateva alte monumente, din diferite epoci, au valoare deosebita:
Monumentul Pades (la 4 km de Baia de Arama), ridicat pe locul unde s-a adunat oastea pandurilor si unde Tudor Vladimirescu, conducatorul revolutiei, a citit celebra sa proclamatie de la 23 ianuarie 1821, prin care indemna poporul la lupta. Monumentul are forma unei piramide care are in varf o torta a recunostintei vesnice. 

Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din Targu Jiu, ridicat in cinstea eroinei care si-a dat viata pentru apararea tarii, pe frontul din Moldova, in primul razboi mondial. 

Statuia lui Tudor Vladimirescu din Targu Jiu, unul dintre cele mai frumoase monumente ridicate conduca torului miscarii revolutionare din 1821.

Trebuie vazute:

Casa memoriala "Constantin Brancusi" din Hobita (la 29 km de Targu Jiu), de unde a plecat odinioara acest fiu al plaiurilor gorjene. 

Casa memoriala "Tudor Vladimirescu" de la Vladimir, constructie modesta din barne unde s-a nascut, in 1780, conducatorul revolutiei din 1821. 

Casa memoriala "Ecaterina Teodoroiu" din Targu Jiu, aici s-a nascut eroina din Jiu, care pentru curajul sau a fost decorata si avansata la gradul de sublocotenent.